Un prim pas pentru promovarea tehnologiilor, este publicarea acestora pe diferitele platforme disponibile:

researchforindustry.ro - la profilul instituţiei. Pentru a obţine formatul folosit, şi pentru a trimite datele, scrieţi la office@r4i.ro
Entreprise Europe Network - http://swisseen.ch/Technology-Database.40.0.html
Pe site-ul instituţiei, într-o secţiune în engleză, accesibilă direct de pe pagina principală a instituţiei. Un exemplu este pagina de la EPFL, http://tto.epfl.ch/licensing_opportunities

 

În ce priveşte căutarea mai activă a partenerilor, există două mari categorii de situaţii cu care se confruntă un birou de transfer tehnologic:

  1. situaţia în care o tehnologie a fost dezvoltată în cadrul unei colaborări cu o companie (indiferent cum a fost finanţată acea colaborare) şi
  2. situaţia în care tehnologia a fost dezvoltată „spontan” în interiorul instituţiei, şi biroului de transfer tehnologic îi revine sarcina de a găsi parteneri interesaţi. 

Prima situaţie reprezintă, de departe, majoritatea transferurilor reuşite, din două motive: în primul rând partenerul industrial este deja identificat şi el este deja interesat, deoarece a participat în cadrul proiectului; în al doilea rând pentru că gradul de maturitate al tehnologiei dezvoltate este, probabil, mai aproape de ceva exploatabil de către companie, altfel aceasta nu s-ar fi implicat în cadrul colaborării de la bun început. 

În această primă situaţie, preocuparea principală a TTO-ului este de a negocia termenii transferului, dar şi de a căuta alte căi de valorificare, eventual în alte sectoare industriale distincte de cel în care operează compania respectivă. Pentru aceasta însă trebuie ca în contractul iniţial de colaborare cu compania să fi fost inclusă o clauză referitoare la „field of use” în care să se precizeze că companiei i se vor acorda drepturi de exploatare doar în sectorul industrial în care este activă, instituţia rezervându-şi dreptul să transfere tehnologia respectivă şi către alte companii, din alte sectoare de activitate. 

Cea de-a doua situaţie este considerabil mai dificilă, din ambele motive menţionate mai sus: identificarea partenerului şi gradul de maturitate al tehnologiei. De multe ori este necesară o investiţie suplimentară din partea instituţiei, sau căutarea unei finanţări externe pentru a aduce tehnologia la un grad de maturitate „digerabil” pentru un partener industrial. În general, vorbim despre dezvoltarea unui prototip (nivelul 4, deasupra „dovezii conceptului”, pe scara TRL discutată în aceste două prezentări: Florin Păun şi Alexandru Căbuz). Fără un prototip funcţional majoritatea reprezentanţilor industriei nu se vor osteni să afle mai multe detalii despre tehnologie. 

 

Aşadar, misiunea unui TTO nu este doar de a căuta, ci mai ales de a cultiva relaţii susţinute, continue, şi de termen lung, cu cât mai mulţi parteneri industriali, astfel încât şi inginerii din companii să fie familiarizaţi cu competenţele şi interesele ştiinţifice ale instituţiei, dar şi cercetătorii şi mai ales membrii TTOului să fie familiarizaţi (la modul general) cu priorităţile şi poziţionarea strategică din punct de vedere tehnologic, a companiilor. Un model de succes în acest sens sunt Industry/University Cooperative Research Centers din SUA, precum centrul BSAC de la Universitatea Berkeley din California. Pagina centrului poate fi accesată aici. Astfel de relaţii de colaborare generează încredere reciprocă, deschidere, şi cresc foarte mult şansele de transfer tehnologic reuşit. Din nou cheia succesului nu sunt ideile, ci oamenii, competenţele şi experienţa lor, şi relaţiile de încredere şi de comunicare între ei.

 

Membrii TTO-ului trebuie să frecventeze sistematic principalele târguri industriale şi conferinţe ştiinţifice în domeniile relevante pentru tehnologiile dezvoltate în instituţie. În general conferinţele vor fi larg cunoscute de către cercetătorii instituţiei, deci această informaţie poate fi obţinută de la ei. Târgurile însă vor trebui identificate prin contact direct cu industria, sau de pe internet. La aceste evenimente membrii TTO vor întâlni persoane din cadrul companiilor, care, chiar dacă nu vor fi toate direct interesate de tehnologiile dezvoltate în instituţie, vor putea ghida şi orienta membrul TTOului către alte persoane, cu interese reale în acele tehnologii. Managerii de R&D din toate companiile, mici, mijlocii, sau mari, frecventează aceste târguri şi conferinţe, şi familiarizarea lor directă cu „state of the art” în industria respectivă este o sursă de informaţie extrem de preţioasă pentru un TTO în stadiu incipient, şi care încă încearcă să se orienteze în spaţiu. Exemple de târguri („trade shows”) sunt, spre exemplu, Renewable Energy World Europe în Köln, Germania, sau Materials în Veldhoven, Olanda, iar conferinţe ştiinţifice majore sunt, spre exemplu, cele ale marilor organizaţii profesionale precum IEEE (IEEE materials conferences and other IEEE conferences) sau MRS (MRS Meetings), etc. 

 

Un alt interlocutor util sunt camerele de comerţ binaţionale (România-Franţa, România-Germania, România-SUA, etc.) care pot fi o punte de legătură utilă cu marile companii multinaţionale prezente în România.

 

Toate aceste activităţi, susţinute pe parcursul mai multor ani, vor crea experienţa necesară în rândul membrilor TTO pentru a le permite să decidă în mod competent şi eficient, pentru fiecare tehnologie pe care o primesc din partea cercetătorilor, modalitatea optimă de valorificare (parteneriat cu o companie mare, pornirea unui startup, atragerea unor fonduri pentru dezvoltarea unui prototip, etc.) precum şi, în paralel, identificarea partenerilor industriali potenţial interesaţi, uneori chiar înainte ca tehnologia să fi ajuns la maturitatea necesară.

O altă abordare foarte utilă în această perioadă incipentă, pentru un TTO, este de a stabili un parteneriat nu direct cu una sau mai multe companii, ci cu o instituţie de cercetare aplicată mai avansată, un „frate mai mare” de la care instituţia românească să poată învăţa, şi eventual să profite de reţeaua de contacte şi colaboratori ai „fratelui” până în momentul în care îşi poate dezvolta propria reţea de contacte, colaboratori, iar nivelul de experienţă a membrilor TTO-ului le permite să acţioneze autonom. Exemple de „fraţi mai mari” care ar putea fi interesaţi sunt institutele Fraunhofer din Germania, CEA sau ONERA în Franţa, precum şi unele din universităţile din Elveţia, Israel (Yissum-HUJ, Yeda-Weizmann, Technion, U. Haifa), UK sau SUA. Primii candidați pentru a fi „frați mai mari” sunt chiar instituțiile străine cu care există deja relații de colaborare științifică.


 

Research For Industry - Venture Contect Research For Industry - Arott Research For Industry - Romanian Startups Research For Industry - CCifer Research For Industry - Spherik Research For Industry - CIDO Research For Industry - Spherik